Guvernul pregătește perioada post-PNRR: Schimbări în facilitățile fiscale și rolul creditului fiscal
În contextul finalizării reformelor Planului Național de Redresare și Reziliență și implementării Pilonului 2 al Organizației de Cooperare și Dezvoltare Economică referitor la impozitul minim global, guvernul ia măsuri legate de facilitățile fiscale.
Ioana Lixandru, Senior Tax Consultant, Crowe România, a declarat că facilitățile fiscale bazate pe venituri sunt frecvent utilizate în țările în dezvoltare, dar tind să fie mai vulnerabile la abuzuri și generează mai puține beneficii comparativ cu cele bazate pe cheltuieli.
În ultimii ani, au fost eliminate diverse facilități fiscale în sectoare precum IT, construcții, industria alimentară, agricultură și turism, în timp ce altele noi au fost introduse, ultima fiind OUG 8/2026, care stabilește măsuri pentru relansarea economică.
Această ordonanță a instituit facilități fiscale, incluzând un credit fiscal de 10% pentru cheltuielile eligibile de cercetare-dezvoltare, metoda de amortizare superaccelerată și deduceri pentru companiile listate la bursă, precum și pentru persoanele fizice ce investesc în acțiuni.
„Mecanismul creditului fiscal de 10% a fost introdus ca o alternativă la reglementările deja existente (deducerea suplimentară de 50% pentru cheltuielile eligibile) pentru a corela facilitățile fiscale pentru cercetare-dezvoltare cu normele privind Pilonul 2”, a explicat Ioana Lixandru.
Ordonanța de urgență include și facilități fiscale pentru investiții cu un impact semnificativ asupra economiei sau în anumite domenii. Astfel, în iunie 2026 a fost publicată o schemă de ajutor de stat care prevede granturi și credite fiscale pentru companiile din industria prelucrătoare care produc bunuri cu deficit comercial.
Ajutorul de stat se va oferi companiilor sub formă de sume nerambursabile sau credit fiscal, iar acordurile de finanțare sunt prevăzute pentru perioada 2026-2032. Creditul fiscal se va calcula pe o perioadă de 7 ani, începând din trimestrul următor activării investiției, cu posibilitatea de prelungire cu 2 ani în caz de pierdere fiscală în primii 2 ani.
Cheltuielile eligibile includ costurile fără TVA pentru investiția inițială, cum ar fi construcții, instalații tehnice, echipamente noi, brevete, licențe și alte drepturi de proprietate intelectuală, iar valoarea minimă a investițiilor trebuie să fie de 50 milioane lei.
De asemenea, se preconizează apariția schemei „TechUp România”, care va susține tehnologii cu impact sistemic ridicat, cum ar fi inteligența artificială și biotehnologia, prin ajutoare de stat pentru cercetare-dezvoltare și ajutoare regionale, aplicabile tot între 2026 și 2032.
Schema va fi împărțită în două componente: cercetare-dezvoltare și producție/prestare servicii, cu cheltuieli eligibile între 5 și 50 milioane lei. Aceasta va include granturi cumulate cu deducerea fiscală de 200% a cheltuielilor eligibile.
„Toate aceste facilități pot avea un rol de revigorare a unor segmente de industrii cu impact semnificativ în dezvoltarea economiei per ansamblu însă, în egală măsură, impun și o monitorizare atentă din partea companiilor cu privire la aplicarea practică a acestora”, a adăugat Lixandru.
Facilitățile fiscale rămân un instrument esențial pentru stimularea investițiilor și dezvoltarea economiei, cu condiția să fie bine concepute și implementate, iar organizațiile internaționale au publicat ghiduri cu recomandări pentru evaluarea acestora.
În tranziția către alte tipuri de facilități fiscale, este crucial să se ia în considerare capitalul necesar pentru accesarea acestora, precum și inflația și incertitudinile fiscale și politice existente.
