Exporturile și producția de electricitate au crescut, deficitul s-a redus semnificativ
Analizând evoluția componentelor balanței energetice, în perioada ianuarie – iunie 2026 comparativ cu aceeași perioadă din anul 2025, se observă o scădere ușoară de 0,1% a consumului intern net și o creștere cu 7% a producției nete de energie”, arată datele Transelectrica publicate azi.
În aceste condiții, schimburile fizice transfrontaliere de export au înregistrat în primul semestru din 2026 o creștere de 52% față de aceeași perioadă din anul 2025, iar cele de import o creștere ușoară în procent de doar 0,4% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Astfel, România a avut un consum intern net de 26,4 TWh, la o producție internă netă de 25,6 TWh. Exporturile de energie electrică au fost de 5 TWh (față de doar 3,3 TWh în primele șase luni din 2025), iar importurile au fost de 5,8 TWh (doar puțin în plus față de cele 5,7 TWh în primele șase luni din 2025).
Așadar, România a fost importator net de energie electrică și în primele șase luni ale acestui an, dar soldul negativ de balanță a fost de doar 0,8 TWh (1,4 TWh în primele șase luni ale anului trecut). Amintim că datele se referă la comerțul cu unități fizice, nu valorice, deci statistica Transelectrica nu se referă la valoarea comerțului cu energie electrică, unde probabil că lucrurile stau ceva mai prost – exporturile sunt în general la ore cu prețuri mici, iar importurile se fac în ore cu vârfuri mari.
Cauza exporturilor în creștere este producția semnificativ mai mare de energie, în special cea hidroelectrică și apoi cea din celelalte surse regenerabile, pe fondul unei hidraulicități mult mai bune față de problematicul an 2025 și al creșterii masive a capacității instalate, mai ales în fotovoltaic – practic o dublare față de acum un an, am depășit pragul de 4.000 MW instalați.
Astfel, producția de energie a crescut cu 7%, sursele de mai sus compensând opririle de la Cernavodă, cu 1.800 de ore de nefuncționare a unuia dintre reactoare (20 de zile, în mai, centrala nu a funcționat deloc), dar și scăderea producției în grupurile termo, care a apărut mai ales ca urmare a restrângerii capacității pe cărbune.
Alături de scăderea consumului intern, o cauză a exporturilor în creștere este producția semnificativ mai mare de energie hidroelectrică, pe fondul unei hidraulicități mult mai bune decât în 2022.
Astfel, producția de energie în hidrocentrale a fost, după șase luni, de 7,4 TWh în creștere față de cei 6,3 TWh raportați în primele șase luni din 2025, și a însemnat 29% din toată producția de energie electrică a țării, centralele hidro devenind prima sursă de generare de energie electrică din țară. Eolienele și fotovoltaicele au produs 5,5 TWh, adică 21% din producția națională, în creștere de la 4,6 TWh în primele șase luni din 2025.
Desigur, pe fondul opririi reactoarelor, nuclearul a produs mai puțin, doar 4,2 TWh, în scădere față de 4,7 TWh în prima jumătate din 2025, iar termocentralele pe gaze și cărbune au produs 7,1 TWh față de cele 7,5 TWh în 2025.
Datele vor arăta cu siguranță mai rău în trimestrul 3, 1 iulie-30 septembrie. Centrala de la Cernavodă a funcționat cu un singur reactor vreme de aproape două săptămâni și acum este oprită complet, vreme de cel puțin 20 de zile, din cauza debitului mic al Dunării. De asemenea, producția hidro va scădea și ea foarte mult, în special din aceeași cauză, în condițiile în care centralele de la Porțile de Fier produc cam jumătate din total și, în plus, seceta afectează și centralele de pe râuri.
În rest, va fi o ușoară creștere a producției din termocentrale și una din fotovoltaic, în ultimul caz pe fondul sezonalității, dar și a creșterii rapide a capacității instalate. Cel mai probabil, nu vor putea compensa, iar importul net de energie va fi cu siguranță mai mare, mai ales pe fondul temperaturilor crescute.
