Declarațiile ministrului Muncii privind salariul minim și coșul minim de trai
Discuţia despre salariul minim, ca şi despre salarizare, în general, nu trebuie să fie doar o discuţie despre cifre, doar despre profitabilitate, doar despre competitivitate. Trebuie să fie şi o discuţie despre coşul minim pentru un trai decent.
Ministrul Muncii a subliniat că nu poate fi considerat competitiv un mediu de afaceri în care angajaţii nu au parte de un trai decent. El a întrebat retoric cât timp poate un angajat să lucreze pentru o companie care se vrea competitivă şi profitabilă, dar care oferă salarii sub nivelul necesar pentru un trai decent.
În cadrul discuţiilor viitoare, tema nivelului de trai va avea o importanţă similară cu cea a muncii la negru sau la gri, precum şi cu problema salariului minim, fiind aproape la fel de relevantă ca şi cooperarea eficientă între ANAF şi ITM pentru combaterea acestui fenomen.
Ministrul a menţionat că discuţia despre traiul decent „va fi o temă care se va corela şi cu transpunerea directivei referitoare la lucrătorii pe platforme digitale, livrare, ride-sharing şi toate celelalte teme care împreună ar trebui să ne ajute să avem pentru salariatul din România condiţii decente de muncă, condiţii decente de trai şi demnitate”.
Referindu-se la situaţia salariului minim din ultimii opt ani, a evidenţiat că, în ciuda creşterii economice şi a prosperităţii, nu s-au înregistrat diferenţe semnificative în opinia partenerilor sociali. De asemenea, a menţionat că, în pofida argumentelor patronatelor care susţineau că majorarea salariilor ar duce la pierderi de locuri de muncă, realitatea arată că numărul angajaţilor nu a scăzut, chiar şi cu creşterea salariului minim din 2018 până în prezent, care a fost consistentă şi a depăşit inflaţia.
Ministrul a considerat că argumentul pierderii locurilor de muncă devine ridicol, având în vedere că, deşi salariul minim a crescut, România nu a avut o scădere a numărului de angajaţi sau a contractelor de muncă. El a subliniat că discuţia despre competitivitatea economiei româneşti este mai relevantă ca niciodată, în contextul discuţiilor globale şi europene pe această temă.
În opinia sa, problema de competitivitate a României şi Europei nu provine din costurile cu forţa de muncă, ci din preţurile energiei. A subliniat că ANOFM este o instituţie care trebuie să se reformeze şi să se adapteze la realităţile actuale ale pieţei muncii, având totodată oportunităţi de îmbunătăţire prin fonduri europene.
În ceea ce priveşte situaţia economică actuală, ministrul a afirmat că frânarea economiei şi problemele bugetare nu au adus o îmbunătăţire a condiţiilor economice şi sociale. A menţionat că anul trecut s-a purtat o adevărată bătălie publică în legătură cu salariul minim, dar că evoluţiile din acest domeniu pot fi interpretate atât pozitiv, cât şi negativ.
El a confirmat că salariul minim a crescut de la jumătatea anului trecut, „cu certitudine”, raportat la legea în vigoare şi la directiva europeană pe care toată lumea a cerut-o implementată. A adăugat că, din experienţa personală, a lucrat pe salariul minim şi a declarat că programul de guvernare include o creştere a salariului minim pe un orizont de 12 luni.
Ministrul a menţionat că discuţiile privind stabilirea unui nou salariu minim pe economie au început. Ministerul Muncii a început să elaboreze un raport despre evoluţia indicatorilor macroeconomici relevanţi, care a fost transmis partenerilor sociali. Acest raport va fi urmat de o comisie de dialog social şi de posibile întâlniri ale CNP.
Blocul Naţional Sindical organizează, marţi, dezbaterea privind adecvarea salariului minim în România, cu ocazia lansării studiului „Adecvarea salariului minim în România. Evaluarea ex-post a implementării Directivei (UE) 2022/2041 pentru anii 2025-2026”. La eveniment şi-a confirmat prezenţa şi ministrul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale, Florin Manole.
Potrivit confederaţiei sindicale, la doi ani de la transpunerea directivei în legislaţia naţională, unul din patru salariaţi continuă să câştige în jurul salariului minim, iar distribuţia salariilor în economie nu s-a schimbat semnificativ. În plus, o treime dintre salariaţii cu normă întreagă (1,71 milioane persoane) câştigă cu maximum 5% peste nivelul salariului minim brut pe economie, la fel ca în 2024.
