Criza economică din România: creșteri alarmante în insolvență și concordat preventiv, analiză sectorială
În primele șase luni ale anului 2026, România a înregistrat o creștere de 43,1% a numărului de companii intrate în insolvență, iar cele care au apelat la procedura de concordat preventiv au crescut cu 104%. În contrast, falimentele au scăzut cu 42% față de aceeași perioadă a anului precedent.
Conform analizei realizate de Infinexa Insights și citată de Agerpres, în total, 303 companii au intrat în proceduri colective, comparativ cu 217 în anul anterior, ceea ce reprezintă o creștere de 36,9%.
Este important de menționat că analiza nu include microîntreprinderile. „Mai important decât creșterea de 40% a numărului de dosare de insolvență e că valoarea companiilor afectate a crescut și mai mult; vorbim despre firme cu active mai mari și cu mai mulți angajați decât media anilor trecuți. Practic, dificultatea nu doar se extinde, ci se mută spre companii cu greutate reală în economie, iar efectele unei insolvențe la acest nivel se resimt mult dincolo de firma în sine: în lanțul de furnizori, în piața muncii locală, în creditorii implicați”, a declarat Adrian Lotrean, fondator și CEO Infinexa, citat în comunicat.
Valoarea activelor imobilizate ale companiilor aflate în insolvență a crescut cu 216% în perioada analizată, de la 1,06 miliarde lei la 3,35 miliarde lei. În schimb, societățile care au intrat în faliment au raportat active totale de 100 milioane lei, în scădere cu 47,4% față de primul semestru al anului 2025.
De asemenea, companiile aflate în concordat preventiv au înregistrat o scădere a valorii bunurilor imobilizate cu 55,6%, de la 3,72 miliarde lei la 1,65 miliarde lei.
Majoritatea companiilor (224) care au intrat în proceduri colective în prima jumătate a anului 2026 activează în cinci sectoare economice: comerț, construcții, industrie prelucrătoare, agricultură și transport. Comerțul și construcțiile domină clasamentul, având 70, respectiv 64 de companii, ambele operând cu marje subțiri și fiind foarte sensibile la fluctuațiile consumului.
Industria prelucrătoare, deși nu se află în topul frecvenței, concentrează cea mai mare valoare a activelor imobilizate din întreg semestrul, cu 1,66 miliarde de lei, în mare parte datorită unei singure companii din procesarea cărnii de pasăre, aflată în concordat preventiv.
În anul 2025, agricultura a generat 12 proceduri colective cu active imobilizate de 80 milioane lei, dar în 2026 cifrele au crescut semnificativ: 44 de proceduri și active imobilizate de 1,24 miliarde lei. Numărul dosarelor s-a multiplicat de aproape patru ori, iar valoarea activelor implicate de peste cincisprezece ori, transformând agricultura într-un sector grav afectat.
„Așa cum am arătat anterior, șocurile pe care le-a încasat industria au erodat treptat bilanțurile, care ajung, abia după câteva luni, în fața instanței. Agricultura nu a intrat în criză în 2026, însă abia acum a devenit vizibilă în registrele tribunalelor. Numărul dosarelor nu anunță o criză viitoare, ci confirmă una deja consumată la nivelul fundamentelor financiare”, a adăugat Adrian Lotrean.
Radiografia Infinexa subliniază și un paradox fiscal semnificativ. „Companiile care ies cu succes dintr-o reorganizare judiciară pot ajunge, în câteva săptămâni, înapoi în dificultate, din cauză că reducerea datoriilor e taxată ca venit impozabil, deși, în realitate, nu aduce niciun leu efectiv în cont. Obținută tocmai prin reorganizare, reducerea datoriilor este calificată de organul fiscal drept profit impozabil, iar compania primește o creanță bugetară reprezentând impozit pe profit (cota de 16%, art. 17 din Codul fiscal) aferent unui „câștig” fals. Această nouă datorie impusă companiei, integral și dintr-o dată, este calificată drept o amenințare la adresa continuității afacerii iar autorii analizei atrag atenția că o soluție legislativă în acest sens e vitală pentru oportunitatea reală de redresare a companiilor”, se mai arată în documentul Infinexa.
