Concordia: Inflația a atins vârful în mai și scade rapid, estimare de 6% la final de an
Serviciile continuă să fie principalul motor al inflației, având o contribuție de 2,8 puncte procentuale la rata anuală la finalul lunii iunie 2026.
Gazele, electricitatea și energia termică au avut o contribuție de 2,3 puncte procentuale, iar alimentele se situează pe un loc inferior, semnalând că fenomenul inflaționist s-a înrădăcinat adânc în economia românească. Începând din martie, a fost observată o creștere rapidă a contribuției carburanților, pe fondul războiului din Iran.
Pe măsură ce efectele majorărilor de taxe și ale scumpirii energiei și carburanților se disipează, inflația din România ar putea scădea rapid în lunile iulie și august, ajungând spre 7%. Aceasta ar reprezenta o gură de oxigen pentru economie și pentru încrederea consumatorilor.
Estimările sugerează că, până la finalul anului, rata anuală ar putea atinge aproximativ 6%, apropiindu-se de ținta de 5,5% stabilită de BNR. Un astfel de nivel ar crește încrederea și predictibilitatea, deschizând discuția despre posibile reduceri ale dobânzii de politică monetară din partea BNR.
Inflația cu două cifre a erodat veniturile mai repede decât au reușit acestea să crească. Din ianuarie 2025, salariile românilor au crescut mai lent decât prețurile, ceea ce a dus la o diminuare constantă a puterii de cumpărare, accentuată în aprilie 2026. În această perioadă, un român cu salariul mediu a pierdut aproximativ 10% din puterea de cumpărare.
Acest efect se reflectă direct în vânzările cu amănuntul, care sunt în scădere comparativ cu anul precedent încă din august 2025, iar declinul s-a intensificat în 2026. Mai puțină încredere și mai puțini bani în buzunar conduc la o reducere a consumului.
Mediul de afaceri privat resimte în mod direct această presiune. Orice companie dependentă de consumul populației se confruntă cu o perioadă dificilă. „Creșterile de prețuri și de taxe din ultimul an au afectat puternic cererea în sectoare importante ale economiei românești, reprezentate de Concordia, precum producția de mobilă, comerțul, HoReCa sau imobiliarele. Încetinirea ratei inflației și refacerea încrederii sunt esențiale pentru revenirea sectoarelor dependente de consum și pentru salvarea creșterii economice a României și, implicit, a locurilor de muncă.”, a declarat Iulian Lolea, economist șef al Confederației Patronale Concordia.
Inflația este așteptată să scadă semnificativ în iulie și august, iar semnalele sugerează o continuare a acestui declin până la sfârșitul anului. Estimările indică o rată de aproximativ 7% la sfârșitul lunii august 2026 și una de aproximativ 6% la finalul anului. Practic, presiunea prețurilor asupra consumatorilor se va reduce, ceea ce ar trebui să restabilească încrederea românilor și să impulsioneze consumul de bunuri și servicii.
În 2025, atât salariile, cât și prețurile au fost influențate semnificativ de creșterea fiscalității. Majorările de TVA și accize s-au reflectat rapid în prețurile bunurilor și serviciilor, iar eliminarea facilităților fiscale din construcții, IT și agricultură a afectat salariile din aceste sectoare sau a diminuat viitoarele majorări.
În 2026, dinamica salariilor scapă de presiunea noilor taxe, iar perspectivele arată creșteri mai apropiate de rata inflației prognozate. Vestea bună este că puterea de cumpărare ar trebui cel puțin să se mențină, dacă nu chiar să crească ușor. Aceste semnale potențial pozitive, împreună cu deblocarea crizei politice și implementarea unor măsuri de redresare economică, ar putea oferi economiei românești o gură de oxigen semnificativă în a doua parte a lui 2026 și la începutul lui 2027.
Toate afacerile care depind de consumul intern au suferit considerabil în această perioadă, iar o detensionare a situației este necesară pentru restabilirea încrederii și a cererii de bunuri și servicii locale. Scăderea inflației și revenirea creșterilor salariilor reale ne-ar putea aduce pe o traiectorie favorabilă.
Cu toate acestea, economia este departe de a se fi redresat complet. Este esențial să se continue reformele, investițiile în infrastructură și asigurarea predictibilității fiscal-bugetare. Reducerea viitoare a deficitului bugetar trebuie realizată prin îmbunătățirea colectării și reducerea inechităților.
