Producția și exporturile de energie electrică ale României au înregistrat o creștere în primele nouă luni
În perioada ianuarie – septembrie 2026, comparativ cu aceeași perioadă din anul precedent, România a înregistrat o scădere de 3% a consumului intern net și o creștere de 1% a producției nete de energie, conform datelor publicate de Transelectrica.
Schimburile fizice transfrontaliere de export au crescut cu 43% în primele nouă luni din 2026 față de aceeași perioadă din 2025, în timp ce importurile au crescut cu doar 4% în comparație cu anul trecut.
În acest context, România a avut un consum intern net de 38,2 TWh, în timp ce producția internă netă s-a ridicat la 36,4 TWh. Exporturile de energie electrică au atins 7 TWh, o creștere semnificativă față de cele 4,9 TWh înregistrate în primele nouă luni din 2025. Importurile au ajuns la 8,8 TWh, comparativ cu 9,4 TWh în aceeași perioadă a anului anterior.
Așadar, România a fost importator net de energie electrică în primele nouă luni ale acestui an, soldul negativ al balanței energetice fiind de 1,8 TWh, față de 3,5 TWh în perioada similară a anului trecut, deci la aproape jumătate.
Comparativ cu situația de la șase luni, soldul negativ a crescut cu 1 TWh în al treilea trimestru, din cauza debitului scăzut al Dunării, care a afectat producția de energie hidro și a dus la oprirea ambelor reactoare nucleare. Dacă nu exista o creștere a regenerabilelor – mai ales solar în acest caz – deficitul de balanță era și mai mare.
Este important de menționat că datele se referă la comerțul cu unități fizice, nu valorice, ceea ce înseamnă că statistica Transelectrica nu reflectă valoarea comercială a energiei electrice, care ar putea fi mai puțin favorabilă, având în vedere că exporturile se realizează în general în ore cu prețuri mici, iar importurile se fac în ore cu vârfuri mari.
Creșterea exporturilor este atribuită producției semnificativ mai mari de energie din surse regenerabile, alături de o creștere a producției hidro în primele șase luni, care a compensat scăderea producției nucleare în ultima parte a celui de-al treilea trimestru. Per total, producția totală de energie a crescut cu 1% în primele nouă luni comparativ cu aceeași perioadă din 2025.
La nouă luni, producția de energie nucleară a scăzut la 5,1 TWh, reprezentând doar 14% din generarea totală. În contrast, producția din surse regenerabile a ajuns la 8,9 TWh, echivalând cu 24% din totalul generării de energie.
Producția hidro a crescut cu 2%, datorită condițiilor favorabile din primele șase luni, însă se preconizează un trimestru patru problematic. Producția din surse termice a scăzut cu 1%, dar există posibilitatea unei ușoare creșteri în T4 față de T4 2025, datorită producției mari în probe de la Mintia, care ar putea compensa ieșirea unor grupuri pe cărbune.
