România riscă să piardă din câștigurile economice generate de AI, avertizează Boris Georgiev, Google Cloud
Într-un interviu acordat Economica.net cu ocazia evenimentului Google Cloud Day, Boris Georgiev discută despre evoluția atitudinii companiilor românești față de inteligența artificială (AI), despre decalajul existent între România și Vest, dar și despre oportunitățile de recuperare rapidă pentru țară.
Un raport Google publicat în 2024 estimează că adoptarea AI ar putea genera o creștere de 5% a PIB-ului României în următorul deceniu, având în vedere că aproximativ 54% din locurile de muncă din țară vor utiliza inteligența artificială generativă. Totodată, amânarea de cinci ani în adoptarea acestei tehnologii ar putea reduce avansul potențial al PIB-ului la doar 1%.
În sectorul privat, Georgiev observă că „asistăm pur și simplu la o explozie” în utilizarea AI. În România și în regiune, cel mai frecvent utilizat caz de aplicare este în programare, unde dezvoltatorii folosesc AI pentru a scrie și verifica cod. De asemenea, AI este din ce în ce mai prezentă în securitatea cibernetică și marketing.
Georgiev subliniază că adopția AI crește rapid, dar comparativ cu alte țări din Europa, România este abia la început. Multe companii sunt dornice să participe la conferințe pentru a învăța despre utilizarea AI, dar este nevoie de mai multă inițiativă.
Un exemplu relevant este Orange, care a migrat datele către infrastructura Google Cloud și a început să utilizeze AI pentru a dezvolta produse noi. De asemenea, compania FlowX AI a câștigat teren global prin utilizarea AI în sectorul financiar.
Georgiev menționează că România poate învăța din experiențele altor țări care au adoptat AI mai devreme. Deși utilizarea AI în România era de 5,2% în 2025, față de o medie de 20% în Uniunea Europeană, această situație reprezintă totodată o oportunitate de a recupera decalajul.
În ceea ce privește ritmul de adoptare, Georgiev afirmă că este dificil de definit „suficient de repede”, dar este evident că multe companii sunt acum mai deschise față de AI. Această schimbare de atitudine ar putea influența pozitiv PIB-ul României, având în vedere corelația dintre adopție și impactul economic.
Întrebat despre impactul AI asupra PIB-ului, Georgiev spune că este prematur să se facă evaluări precise, dar se bazează pe estimări care sugerează că, fără o accelerare a adopției, impactul va fi mai mic decât cel anticipat.
Comparând România cu piețele europene mai avansate, Georgiev observă că există un decalaj în pregătirea pentru AI, infrastructura de date și capacitatea de implementare. Exemple precum Ucraina, care adoptă rapid AI la nivel guvernamental, ilustrează o diferență de ritm și abordare.
Georgiev menționează că au avut loc discuții cu autoritățile române despre integrarea AI în sectorul public, dar subliniază că este esențial să se treacă de la experimentare la implementare concretă. Un exemplu de succes este sistemul SUMAL, dedicat procesării documentelor legate de tăierea lemnului, care ar putea fi un model pentru alte inițiative.
Georgiev consideră că educația este cheia pentru a maximiza potențialul României în domeniul AI. Este important să se ofere instruire și resurse pentru ca toți angajații să poată utiliza AI eficient, nu doar echipele tehnice. Aceasta va conduce la o inovare internă și la o transformare rapidă.
Conform cercetărilor, AI generativă ar putea contribui cu 5-7% la creșterea PIB-ului României în următorul deceniu, dar acest lucru depinde de viteza cu care țara investește în aceste tehnologii. Georgiev subliniază necesitatea unei strategii pe termen lung pentru a valorifica potențialul talentului românesc în domeniul AI.
Deși România dispune de o educație de nivel înalt în IT, există un decalaj între specialiști și populația generală. Georgiev afirmă că este esențial să existe un program național pentru educarea cetățenilor în domeniul AI, similar cu inițiativa din Estonia, care a integrat educația în AI în curriculumul liceal. Aceasta ar putea contribui semnificativ la dezvoltarea competențelor IT ale populației.
