Modalități prin care România poate evita prăbușirea economică: euro sau titluri speciale
Nu nivelul datoriei este problema la ora actuală, chiar dacă raportată la PIB a ajuns printre cele mai mari din UE, ci modul ei de formare.
O monedă este sustenabilă în orice moment, bazându-se pe taxele viitoare. Nici măcar existența unor deficite nu-i o problemă în sine, ci doar tipurile de deficite, precum și nivelul lor, în corelație cu creșterea economică și a ratei de economisire.
În ciuda raportului foarte dur al Fitch Ratings, România este încă departe de a avea o problemă reală, limita încă nu a fost atinsă, dar trebuie găsită o soluție.
Adevărata problemă este reprezentată de excesele bugetare (venituri prea mici, cheltuieli prea mari) și de modelul de creștere economică (care nu mai poate veni din convergență la piața unică europeană, nici din globalizare, nici din investițiile străine, nici din creditul de retail, adică consum, nici din datorie publică, adică tot consum).
Prima soluție, propusă și de Fitch și de președintele Nicușor Dan, este trecerea la euro. Trebuie făcută însă cu acordul Comisiei Europene și al Băncii Centrale Europene. Dar nici trecerea la euro nu rezolvă problema modelului de creștere economică, ci doar pe cea a deficitelor. Vom fi mai disciplinați fiscal, dar, cel mai probabil, la fel de înapoiați ca și acum, poate și mai rău.
Și totuși, problemele impuse de Fitch Ratings ca să scăpăm în toamnă de retrogradare sunt rezolvarea problemelor deficitelor și a datoriei publice care a crescut în mod nesustenabil. Practic, datoria publică este cam jumătate în valută (euro și dolari), fapt care, în caz de criză financiară, care nu este departe, ar putea antrena și o depreciere de curs.
România trebuie să se reinventeze pentru că bani din fonduri europene nu vor mai exista, iar în următorii doi ani va rămâne doar în baza programului SAFE, iar agențiile de rating au nevoie de argumente solide pentru a nu apela la retrogradare.
„În afara trecerii la euro care ar dura circa 10-15 ani, cu toate aprobările de la Uniunea Europeană, România ar avea și șansa emisiunilor de TIPS (Treasury Inflation-Protected Securities), titluri de stat care oferă securitate în fața inflației și care sunt practicate de state ca Franța, Italia, Spania, Marea Britanie și Germania”, spune Codîrlașu.
TIPS sunt obligațiuni guvernamentale indexate la inflație, concepute să protejeze investitorul de pierderea puterii de cumpărare prin ajustarea principalului în funcție de evoluția indicelui prețurilor de consum. De exemplu, la o valoare nominală inițială de 1.000 de dolari cu un randament pe cupon de 2% pe an și o inflație de 5%, principalul ajustat cu inflația devine aproximativ 1.050 dolari. Cuponul se calculează apoi asupra principalului ajustat, rezultând 21 dolari, față de 20 dolari inițial.
Practic, la scadență, investitorul primește valoarea principalului ajustat pentru inflație sau, în cazul TIPS SUA, cel puțin principalul nominal inițial, dacă ajustările au fost negative. De aceea, TIPS oferă o protecție directă împotriva inflației și ar putea oferi încredere investitorilor străini, indiferent de celelalte condiții macroeconomice.
Piața europeană a obligațiunilor indexate la inflație este bine dezvoltată, dar trebuie făcută o distincție importantă: Europa nu are un instrument unic echivalent cu TIPS americane. Există piețe naționale de „inflation-linked government bonds”, iar cele mai importante sunt în Franța, Italia și Marea Britanie.
După cum subliniază Codîrlașu, chiar dacă SUA sunt modelul de referință, piața europeană a TIPS este de peste 1.000 de miliarde de euro. „Soluții trebuie găsite pentru că orice deviație în jos a deficitului bugetar va atrage retrogradarea. Să sperăm că și celelalte agenții de rating vor fi la fel de îngăduitoare ca Fitch”, a declarat Codîrlașu.
