Dosarul ROBOR : Primele verdicte în instanță împotriva băncilor după amenda istorică de 3,73 miliarde de lei

Dosarul ROBOR : Primele verdicte în instanță împotriva băncilor după amenda istorică de 3,73 miliarde de lei

De

Consiliul Concurenței a câștigat primele două procese la Curtea de Apel București în fața marilor bănci amendate în scandalul ROBOR, instanțele respingând cererile CEC Bank și BCR de suspendare a sancțiunilor record aplicate în vara acestui an. Deciziile, pronunțate la începutul lunii noiembrie 2026, mențin executorii atât amenzile totale de 3,73 miliarde de lei (aproximativ 710 milioane de euro), cât și obligația băncilor de a modifica mecanismul de stabilire a indicelui interbancar.

Scandalul, declanșat de o investigație deschisă în octombrie 2022 și finalizată în iunie 2026, marchează cel mai mare dosar de concurență din istoria României și deschide o dublă bătălie juridică: cea dintre bănci și stat pe de o parte, și cea dintre consumatori și instituțiile de credit pentru recuperarea prejudiciilor, pe de altă parte.

Cronologia și esența scandalului: De ce au fost amendate cele 10 bănci?

În data de 5–7 iunie 2026, Plenul Consiliului Concurenței a anunțat sancționarea celor zece bănci participante la procedura de fixing (stabilire) a indicelui ROBOR, după ce autoritatea a concluzionat că acestea și-au coordonat comportamentul pe piața monetară interbancară

Publicitate
Ad Image

Mecanismul incriminat: Potrivit raportului autorității de concurență, băncile implicate și-au făcut vizibile reciproc cotațiile și au schimbat informații confidențiale și strategice în timpul procedurii de fixing (precum și în intervalul de 15 minute de după stabilirea cotațiilor), alterând un proces în care fiecare instituție trebuia să își stabilească dobânzile în mod independent.

  • Valoarea sancțiunilor: Cuantumul total al amenzilor se ridică la 3,73 miliarde de lei (circa 710 milioane de euro), reprezentând cea mai mare sancțiune aplicată vreodată de Consiliul Concurenței.
  • Instituțiile sancționate: Cele zece bănci vizate sunt Banca Transilvania (amendată cu peste 875 milioane de lei), Banca Comercială Română (577,36 milioane de lei), BRD – Groupe Société Générale (412,47 milioane de lei), CEC Bank (332,98 milioane de lei), alături de ING Bank, Raiffeisen Bank, UniCredit Bank, Exim Banca Românească, Banca Comercială Intesa Sanpaolo România și OTP Bank România.

Ultimele evoluții din instanță (noiembrie 2026)

După ce au primit motivarea oficială a deciziei la finalul lunii septembrie 2026, toate cele zece bănci au contestat sancțiunile în instanță și au cerut suspendarea aplicării amenzilor până la judecarea pe fond a dosarelor. Primele hotărâri judecătorești au fost favorabile statului:

Instituția de credit Cuantum amendă (estimat / comunicat) Stadiul procesului de suspendare (Noiembrie 2026) Consecință imediată
CEC Bank 332,98 mil. lei Cerere respinsă de Curtea de Apel București (5 nov. 2026) Decizia rămâne executorie; banca a anunțat recurs la Înalta Curte.
BCR 577,36 mil. lei Cerere respinsă de Curtea de Apel București (9 nov. 2026) Rămâne valabilă plata amenzii și obligația de modificare a mecanismului de cotare.
BRD 412,47 mil. lei Primul dosar înregistrat; pronunțarea a fost amânată pentru luna noiembrie. Se așteaptă soluția instanței privind suspendarea executării.
Celelalte 7 bănci Peste 2,4 mld. lei cumulat Dosare aflate pe rolul Curții de Apel București în faza de suspendare. Procesele pe fond (pentru anularea amenzilor) vor dura câțiva ani.

Reacția băncilor și poziția BNR

  • Poziția băncilor: Toate instituțiile sancționate au negat acuzațiile de manipulare, susținând că au acționat în deplină conformitate cu legislația și cu regulile stabilite de banca centrală. Băncile au anunțat că vor epuiza toate căile de atac, inclusiv recursul la Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru a-și dovedi nevinovăția pe fond.
  • Poziția BNR: La începutul lunii noiembrie 2026, Banca Națională a României a reiterat clarificările transmise încă din iunie, subliniind rolul său de supraveghere prudențială și explicând modul de funcționare a regulilor de calcul al ROBOR, delimitându-se de practicile comerciale investigate sub aspect concurențial.

Consecințe pentru clienți: Procese colective și proiecte legislative pentru despăgubiri

Dincolo de litigiile dintre bănci și Consiliul Concurenței, principala miză pentru sutele de mii de români cu credite legate de ROBOR este posibilitatea de a recupera sumele plătite în plus.

  1. Acțiuni în instanță inițiate de avocați și asociații de consumatori: Încă din vara anului 2026, mai multe case de avocatură au anunțat demararea unor procese colective și individuale împotriva băncilor sancționate, invocând faptul că dobânzile au fost menținute artificial la un nivel ridicat. În dreptul concurenței, o decizie a Consiliului Concurenței (mai ales dacă rămâne definitivă în instanță) constituie probă pentru acțiunile în despăgubire (private enforcement).
  2. Inițiative legislative în Parlament: În octombrie 2026, Senatul a adoptat un proiect de lege care vizează facilitarea obținerii de despăgubiri de către clienții băncilor afectați de practici anticoncurențiale constatate de autorități.
  3. O nouă investigație în sectorul bancar: Pe fondul tensiunilor din dosarul ROBOR, președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a anunțat la începutul lunii noiembrie 2026 o nouă anchetă extinsă asupra băncilor din România, vizând modul în care acestea fac schimb de informații pentru calcularea scorului FICO și evaluarea bonității clienților.

Ce trebuie să știe debitorii în acest moment?

Deși primele verdicte din noiembrie 2026 reprezintă o victorie procedurală importantă pentru stat, procesele pe fond pentru anularea sau menținerea definitivă a amenzilor abia au început și se pot întinde pe parcursul mai multor ani.

Pentru clienții cu credite indexate la ROBOR, experții juridici și financiari recomandă prudență:

  • Efectele nu sunt automate: Respingerea cererilor de suspendare obligă băncile să plătească amenzile către bugetul de stat, dar nu duce automat la recalcularea ratelor lunare ale clienților.
  • Opțiuni imediate: Debitorii care doresc să își reducă rata pe termen scurt pot solicita în continuare conversia creditului din ROBOR în IRCC sau refinanțarea la o dobândă fixă, aceste operațiuni neanulând, în principiu, dreptul de a solicita despăgubiri în instanță pentru perioadele anterioare în care s-au aplicat cotațiile investigate.

Mihaela Eros

Distribuie acest articol
Niciun comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *