Estimăm că vom primi inițial 3 miliarde de euro din PNRR
Azi, oferim o primă informare despre situația absorbției fondurilor din Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
România, după cele trei renegocieri, a rămas la o sumă de 20,1 miliarde de euro acordate prin PNRR. Până la acest moment, România a atras 13,27 miliarde de euro, ceea ce înseamnă că undeva aproximativ 6,4 miliarde de euro ar trebui să fie atrase prin ultimele două cereri depuse, cererile de rambursare 5 și 6.
Din păcate, situația la acest moment nu este nici pe departe extrem de optimistă. Estimăm, și insist pe acest cuvânt, estimăm că, după analiza Comisiei, probabil România va încasa, într-o primă fază, aproximativ 3 miliarde de euro. Deci, din cele 6,4 miliarde de euro grant și împrumut, din estimările noastre interne și din discuțiile pe care le-am avut cu colegii de la Comisia Europeană, estimăm că vom încasa 3 miliarde de euro, ceea ce înseamnă că 3,4 miliarde de euro vor trece într-o zonă de suspendare, să îi zic așa.
Potrivit acestuia, cererea 5 este de 2,08 miliarde de euro, iar cererea 6 de 4,35 miliarde de euro, la aceasta din urmă înregistrându-se cele mai multe jaloane cu probleme.
„La cererea 5 avem șase jaloane cu probleme din 75 (…) și apoi avem cererea 6, una dintre cele mai mari cereri pe care România le-a depus, în primul rând din cauza faptului că foarte multe reforme, ținte, jaloane au fost amânate spre finalul PNRR-ului. Practic, am ajuns în situația în care avem 104 jaloane și ținte în această cerere 6 și din ele 32 au risc de a primi penalizări sau unele dintre ele, le știți pe cele din spațiul public, risc de a nu primi nicio sumă aferentă cererii respective”, a explicat ministrul.
El a dat asigurări că atât personalul MIPE, cât și cel din celelalte ministere lucrează „strâns” cu partea tehnică a Comisiei Europene pentru a furniza toate documentele necesare clarificării.
Există trei categorii de situații. Prima categorie este cea în care România nu a îndeplinit reformele, jaloanele sau țintele trecute în PNRR.
A doua categorie vizează situația în care România a desfășurat activitățile respective, a dus investițiile la capăt, însă lipsesc documente justificative pentru a arăta îndeplinirea țintelor asumate în fața Comisiei Europene.
„Vă pot da un exemplu aici: la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice avem situații în care din documentele de raportare lipsesc, spre exemplu, sursele de încălzire a clădirilor, dacă ne referim la proiectele pe eficiență energetică. La altele, sunt rapoarte realizate în mod diferit decât se aștepta Comisia Europeană. Practic, în această a doua categorie vom avea de lucru cel mai mult în perioada următoare, pentru că va trebui, în acele luni de contestații, să convingem Comisia Europeană că aceste investiții s-au făcut, însă, din cauza acestor 5-6 luni pierdute, nu am reușit să avem toate documentele la dispoziție pentru a convinge că am îndeplinit jaloanele și țintele asumate”, a susținut el.
Cea de-a treia categorie intră acele investiții care au „probleme privind calitatea datelor”.
„Și aici avem, spre exemplu, procese-verbale care nu cuprind informațiile solicitate de Comisia Europeană. Avem situații, spre exemplu, cum este la AMEPIP, agenția care gestionează întreprinderile publice, unde avem, pe de o parte, contradicere între datele pe care agenția le-a transmis către Comisia Europeană în diferite momente, avem criterii interne ale AMEPIP, care cumva sunt în afara cadrului stabilit la începutul țintelor și jaloanelor, și avem, tot la AMEPIP, situații în care acei indicatori pe care Agenția i-a comunicat Comisiei Europene sunt diferiți în documente decât ceea ce agenția și-a asumat.
Vă dau un exemplu: în cadrul Consiliilor de Administrație ale companiilor care aparțin autorităților publice observăm situații în care Agenția și-a asumat un procent, însă raportarea este diferită. Comisia Europeană se aștepta ca acel procent să fie raportat la realitate – câte locuri sunt cu adevărat ocupate permanent în Consiliile de Administrație. Agenția a considerat că ceea ce contează este doar raportarea la Oficiul Registrului Comerțului. Deci, avem destul de multe situații în această a treia categorie privind calitatea datelor”, a menționat șeful de la MIPE.
Mihai Ghigiu a subliniat că până pe 6 noiembrie, inclusiv, vor fi transmise documente revizuite Comisiei Europene, pentru „a-i convinge de îndeplinirea acestor ținte.
„Colegii mei, colegii din celelalte ministere vor continua în perioada următoare, până pe 6 (noiembrie – n. r.), respectiv până vineri, vor transmite în continuare documente revizuite către Comisia Europeană, pentru a-i convinge de îndeplinirea acestor ținte. Avem ca obiectiv să atragem în acest an cât mai mult din banii prevăzuți în PNRR. Vă spuneam puțin mai devreme că, dacă m-ați fi întrebat ieri, v-aș fi spus că în cererea 6 sunt 33 de jaloane neîndeplinite. Astăzi vedeți în prezentare 32 de jaloane neîndeplinite. Asta ne arată că suntem în contact permanent cu cei de la Comisie.
Suntem conștienți că volumul unor documente care vor fi transmise în aceste zile nu va permite Comisiei să analizeze aceste documente. Practic, am stat până în ultimele săptămâni să facem acest lucru, deși am fi putut trimite aceste documente din septembrie, din prima parte a lunii octombrie, astfel încât Comisia să aibă la dispoziție suficient timp să parcurgă aceste documente. Multe dintre ele sunt documente extrem de voluminoase. Vorbim de anumite documente justificative care au și 1.000 de pagini per jalon sau per bucăți din jalon”, a transmis demnitarul.
El a precizat că se așteaptă ca la data de 20 noiembrie Comisia Europeană să decidă ce jaloane a îndeplinit România și sumele aferente, iar acestea să fie primite până la sfârșitul anului.
„Ne așteptăm ca la 20 noiembrie, Comisia Europeană să decidă care sunt jaloanele îndeplinite de România sau care sunt jaloanele parțial îndeplinite de România și sumele aferente, respectiv corecturile aferente, și să primim aceste sume până la finalul anului 2026, urmând ca pentru acele ținte care nu sunt îndeplinite, dar la care motivele sunt de lipsă de documente justificative sau de calitatea documentelor justificative, în următoarele două luni, din momentul comunicării deciziei, să continuăm munca alături de colegii din ministere și să le putem depune, astfel încât în primăvara anului viitor să putem atrage o parte din aceste sume, să le zic așa, suspendate”, a adăugat Ghigiu.
Ministrul Investițiilor a subliniat că sumele menționate sunt estimări ale Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, în dialog cu Comisia Europeană.
„Deci, e posibil ca aceste sume să dif
