IKEA și gestionarea lemnului din pădurile pe care le are în România

De
EN
Avatar photo
DeEN

IKEA și gestionarea lemnului din pădurile pe care le are în România

Aproximativ 3% din lemnul utilizat în producția de mobilier IKEA, care ajunge apoi în magazinele companiei, provine din România, a declarat pentru Economica Ulf Johansson, managerul global pentru aprovizionare cu lemn și silvicultură Inter IKEA Group.

Restul lemnului provine din Polonia (29%), Lituania (12%), China (11%), Suedia (8%) și Germania (6%). Ingka Investments, vehiculul de investiții al IKEA, deține în România aproximativ 51.000 de hectare de pădure, o creștere de 400 de hectare față de perioada 2023-2024 (septembrie 2023 – 31 august 2024), când compania opera 50.600 de hectare. România ocupă astfel locul al treilea în cadrul grupului IKEA în ceea ce privește suprafețele de pădure deținute, după Letonia (246.000 de hectare) și SUA (74.300 de hectare).

„80% din lemnul pe care îl folosim provine din Europa. Este vorba despre România, țările baltice, într-o oarecare măsură Scandinavia, Slovacia. Și acesta este motivul pentru care avem fabrici de producție în Polonia. Așadar, Europa este extrem de importantă pentru noi. Acum, bineînțeles, odată cu noua lume care trece de la globalizare la deglobalizare, trebuie să analizăm mai mult și poate să ne diversificăm puțin sursele de aprovizionare. Dar cred că Europa va rămâne locul dominant pentru totdeauna. Pentru că avem un acces mare la păduri gestionate responsabil în Europa, ceea ce reprezintă un avantaj real pentru europeni și pentru industria europeană”, a declarat Ulf Johansson.

Acesta a adăugat că, pe lângă Ingka Investments, Inter IKEA, proprietarul mărcii IKEA, a început investiții în păduri, dar nu și în România. „Suntem (Inter IKEA n.red.) în țările baltice și, mai nou, în Brazilia”, a explicat Johansson.

Publicitate
Ad Image

Referitor la utilizarea lemnului românesc, Johansson a menționat că din România provine în special fagul, ideal pentru fabricarea scaunelor și meselor. „Am avut întotdeauna o producție puternică de scaune și mese, deci mobilier pentru dining, în România. Avem parteneri fantastici în România cu care lucrăm. Știu că unul dintre ei a început să colaboreze chiar cu fondatorul nostru, Ingvar Kamprad, iar acum este la a doua generație. Avem parteneriate de lungă durată în România”, a adăugat el. În prezent, IKEA colaborează cu aproximativ 20 de furnizori locali.

Pe de altă parte, prețurile lemnului sunt în creștere. În anul financiar 2025, furnizorii IKEA au procesat aproximativ 14,7 milioane de metri cubi echivalent lemn rotund pentru produsele companiei. Aproximativ 19% din lemnul utilizat a fost lemn reciclat, reprezentând direcția în care se îndreaptă compania.

„Nu există suficient lemn în pădurile din întreaga lume. Trebuie să fim foarte cinstiți și să o spunem. Așa că trebuie să oprim această dezvoltare liniară și să trecem la o dezvoltare circulară, în care să putem recicla. Și putem recicla ceea ce este deja reciclat. Putem păstra materialul în produs ca resursă timp de decenii. Iar acest lucru este bun pentru că reduce presiunea asupra pădurilor și ajută și din perspectiva climei. În produsul din lemn, noi fixăm carbonul și îl stocăm, în timp ce noi generații de păduri pot crește și pot absorbi mai mult carbon din atmosferă. Acesta este, de asemenea, un motiv pentru care trebuie să optăm pentru mai mult lemn reciclat”, a explicat Johansson.

De asemenea, eficiența în utilizarea lemnului este esențială. „Noi numim acest concept «mai mult din mai puțin», să facem mai multe produse din fiecare metru cub de lemn prin construcții inginerești inteligente și prin minimizarea sau eliminarea completă a tuturor deșeurilor din sistem. Toate produsele secundare ar trebui transformate din nou în produse”, a afirmat el.

Reciclarea influențează și costurile de producție, deși lemnul reprezintă o pondere mică în totalul costurilor. IKEA achiziționează lemn reciclat din Italia, Germania și Suedia, unde producătorii de mobilier concurează cu cei care produc energie din biomasă pentru accesul la lemnul reciclat. „În general, este mai ieftin (să folosești lemn reciclat n.red.). Dar, desigur, când un produs este foarte ieftin, costul de transport are un impact mare. Așa că există o provocare logistică în acest sens. Dacă ai o fabrică aici și trebuie să cauți lemnul reciclat la distanțe foarte mari, atunci acest lucru poate fi contraproductiv din punct de vedere al costurilor. Dar, în general, lemnul reciclat este mai ieftin decât lemnul virgin. Și acesta este motivul pentru care trebuie, de asemenea, să colaborăm, să lucrăm împreună — guvernele și companiile”, a mai spus Johansson.

Managerul a adăugat că guvernele pot contribui la construirea infrastructurii necesare pentru reciclare, nu doar pentru lemn, ci și pentru textile și plastic. „Vedem zone din lume unde avem fabrici care funcționează deja cu 100% lemn reciclat. Așadar, tehnologia o avem deja. Însă avem o problemă în anumite părți ale lumii în ceea ce privește accesul la lemn reciclat. Europa este destul de avansată”, a apreciat el.

Ulf Johansson a estimat că, pe termen lung, prețurile materialului lemnos vor crește peste nivelul inflației. „Cererea va fi mai mare decât oferta, pentru că pierdem suprafețe forestiere la nivel mondial. Pierdem terenuri împădurite din cauza defrișărilor, din cauza schimbărilor climatice, pentru protecția mediului. Așadar, chiar dacă pădurile sunt mai bine gestionate, va exista un decalaj între cerere și ofertă. Și tocmai de aceea devine atât de important să lucrăm în spiritul circularității. Deficitul de materie primă va fi din ce în ce mai evident și prețul este întotdeauna un aspect. Dar reziliența, lanțurile de aprovizionare stabile, faptul că putem avea încredere că avem păduri gestionate într-un mod responsabil și că vom avea livrări sunt chiar mai importante.

„Pentru că, dacă te uiți la o masă, prețul efectiv al lemnului reprezintă o parte foarte, foarte mică din costul total al produsului. De aceea, calea către prețuri mici o reprezintă producția eficientă la scară largă și utilizarea eficientă a materiei prime. Deci nu prețul buștenilor este cel decisiv”, a conchis Johansson.

Distribuie acest articol
Niciun comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *