Eisenkot și Netanyahu se declară pregătiți pentru formarea guvernului, dar majoritatea lipsește
„Trebuie să instalăm un guvern puternic de dreapta”, a declarat Netanyahu în cursul nopții, cerând „majorității evreiești și sioniste să se unească”.
Tăcut de la închiderea secțiilor de votare la ora 22:00 (20:00 GMT), Netanyahu a apărut relaxat pe scenă în fața susținătorilor săi în jurul orei 03:00 (01:00 GMT), cântând alături de ei în timpul unui discurs neobișnuit de scurt.
Conform datelor parțiale publicate miercuri de Comisia Electorală Israeliană, coaliția lui Benjamin Netanyahu este în fața blocului opoziției, după numărarea a 50,1% din buletinele de vot.
Astfel, Likud (de dreapta) al lui Netanyahu și aliații săi sunt creditați cu 56 de mandate în Knesset, comparativ cu 49 pentru tabăra opoziției, condusă de Gadi Eisenkot, și 15 pentru partidele arabe.
Aceste rezultate parțiale sunt susceptibile de a se schimba semnificativ, deoarece mai multe sondaje la ieșirea din urne au arătat cele două părți la egalitate, niciuna dintre ele neavând o majoritate parlamentară.
Pentru o majoritate, este nevoie de 61 de locuri în parlament. În ciuda rezultatelor strânse, Gadi Eisenkot a considerat estimările inițiale o „dezaprobată completă” la adresa lui Benjamin Netanyahu. „Poporul a ales schimbarea”, a declarat el în fața susținătorilor săi, promițând că va „face tot posibilul pentru a forma un guvern”.
Prim-ministrul în vârstă de 77 de ani nu l-a menționat deloc pe rivalul său în discurs. De asemenea, nu a revendicat victoria, menționând doar că partidul său, Likud, a rămas principala formațiune, cu aproximativ 27 de locuri (în scădere de la 32 cât avea anterior), înaintea partidului Yashar, condus de Eisenkot.
Israelienii au participat în număr mare la aceste alegeri, primele de la 7 Octombrie, cu o rată de participare de 77,7%, cea mai mare de după 1999.
Celălalt eveniment major al serii a fost creșterea spectaculoasă a celor două liste arabo-israeliene, Raam (Lista Arabă Unită, islamist-moderată) și Lista Comună (extrema stângă), care ar putea juca un rol cheie, cu 18 sau 19 potențiale mandate (față de 10 în parlamentul actual).
Tabăra lui Benjamin Netanyahu a suferit „o înfrângere majoră”, a declarat liderul Raam, Mansour Abbas, adăugând că este gata să colaboreze cu Eisenkot, lucru pe care acesta din urmă a declarat în mod constant că nu îl va lua în considerare.
„Formarea unui guvern bazat cu sprijinul partidelor arabe este exclusă”, a insistat la rândul său prim-ministrul, care a desfășurat o campanie masivă împotriva acestora, folosind sloganul „Dreapta sau Palestina”.
Situatia pare să fie în prezent într-un impas, după cum subliniază Ilana Shpaizman, lector în științe politice la Universitatea Bar-Ilan.
„Netanyahu nu are niciun mijloc de a forma un guvern”, iar blocul lui Eisenkot va trebui „fie să formeze un guvern cu partidele arabe, fie să formeze un guvern minoritar”, două opțiuni respinse anterior de opoziție, spune ea.
Partidele vor începe acum săptămâni de negocieri intense pentru a încerca să formeze o coaliție de guvernare. În caz de eșec, așa cum s-a întâmplat de mai multe ori în istoria Israelului, va trebui să se revină la urne – o opțiune respinsă de Eisenkot, având în vedere prezența puternică la vot.
„Pentru a forma un guvern, va trebui să se încalce reguli și norme stabilite, creând alianțe fără precedent”, subliniază Yaheli Lifshitz, un student venit să celebreze prestația lui Gadi Eisenkot la sediul partidului său din Tel Aviv, unde exit-poll-urile au fost întâmpinate cu strigăte precum „Bibi (porecla lui Netanyahu), du-te acasă!”.
Anunțarea rezultatelor finale ar putea dura câteva zile.
Benjamin Netanyahu, care a ținut o serie de discursuri alarmiste în ultimele zile, a invocat din nou amenințarea iraniană în intervenția sa. „Israelul are o oportunitate unică, istorică, alături de partenerul nostru, președintele Trump, de a elimina definitiv amenințarea existențială reprezentată de Iran”, a declarat el.
Eisenkot îl avertizase cu câteva ore mai devreme: „Nici măcar să nu încercați să folosiți securitatea Israelului în scopuri politice”.
Presa israeliană a relatat în ultimele zile despre dezacorduri dintre armată și prim-ministru, candidatul centrist s-a adresat oficialilor din domeniul securității țării. Benjamin Netanyahu „nu are niciun mandat și nici încrederea poporului. Amintiți-vă că serviți doar statul și interesele cetățenilor israelieni”, a spus el.
Imaginea incertă care se conturează până acum reflectă polarizarea țării, ce s-a intensificat de la atacurile din 7 octombrie 2023, a căror umbră a planat asupra scrutinului.
Alegerile au loc, de asemenea, pe fondul unor critici internaționale tot mai mari la adresa modului în care a fost condus războiul din Gaza, precum și a violenței și extinderii coloniilor în Cisiordania ocupată, sub cel mai de dreapta guvern din istoria Israelului.
