Prăbușirea demografică a României continuă, arată datele INS
Criza demografică a persistat în România și în luna mai din 2026, cu un spor negativ de -7.247 persoane înregistrat în luna iunie, numărul deceselor fiind de 1,6 ori mai mare decât cel al nașterilor, conform datelor publicate pe 10 august 2026 de INS.
Ultimul an cu spor natural pozitiv a fost 1991, iar din 1992 până în prezent, România a avut doar valori negative. Între 2020 și 2025, declinul a fost accelerat, fără excepții lunare, conform datelor sintetizate de ECONOMICA.NET.
România a experimentat un declin continuu al sporului natural al populației timp de 34 de ani, fără niciun an de redresare. Cel mai sever declin a fost între 2020 și 2021, pe fondul pandemiei COVID-19. Deși declinul s-a temperat ușor după, nu s-a observat o redresare consistentă.
Tendința generală arată o scădere demografică accentuată, cu un spor negativ de -7.247 persoane în iunie 2026. În acea lună, s-au înregistrat 11.792 de nașteri, o creștere de 1.348 (+12,9%) față de mai 2026.
Numărul deceselor a fost de 19.039, cu o creștere de 214 față de luna mai, ceea ce reprezintă o creștere de 1,1%. Dintre acestea, 39 au fost pentru copiii cu vârsta sub un an, în scădere cu 12 față de luna anterioară. În iunie, 41,4% din decese au avut loc la persoanele de 80 de ani și peste, iar cele mai puține decese au fost înregistrate la grupele de vârstă 0-4 ani (50 decese) și 5-19 ani (63 decese).
În luna iunie, au fost înregistrate 8.777 de căsătorii și 2.374 de divorțuri. Comparativ cu iunie 2025, numărul nașterilor a scăzut cu 950 (-7,5%), iar decesele au crescut cu 293 (+1,6%).
Sporul natural a fost negativ atât în iunie 2026 (-7.247 persoane), cât și în iunie 2025 (6.004 persoane). Conform INS, în luna iunie 2026, în mediul urban au fost 9.644 de decese, iar în mediul rural 9.395. Comparativ cu 2025, decesele au crescut cu 4,7% în urban, dar au scăzut cu 1,5% în rural.
Specialiștii avertizează că nu există soluții pentru criza demografică a României, estimată la 80.000 – 100.000 de persoane anual. Vasile Ghețău afirmă: „Nu văd soluții la declinul demografic al României. Nu are de unde veni. Pentru că avem o scădere naturală anuală între 80.000 și 100.000 de locuitori.”
La rândul său, Tudorel Andrei spune că, pe termen mediu, se poate spera doar la stabilizarea sporului natural negativ. Profesorul Dumitru Sandu adaugă că nu există soluții miraculoase, dar menționează exemple de țări care au reușit să depășească declinul demografic.
El subliniază că soluția implică parametrii multipli, inclusiv utilizarea fondurilor europene și reforme în justiție pentru a încuraja întoarcerea românilor în țară. Gelu Duminică atrage atenția asupra problemelor cu integrarea minorităților și sugerează necesitatea studierii limbii române ca a doua limbă.
Proiecțiile INS arată că populația rezidentă ar putea ajunge la 15.633.200 de persoane în 2080, o scădere de 3.410.000 (-17,9%) față de 2025. Ponderea populației tinere și adulte va scădea, iar cea a vârstnicilor va crește semnificativ.
La 1 ianuarie 2026, populația României a scăzut cu 0,5%, ajungând la 21,646 milioane. Populația urbană a fost de 11,948 milioane, în scădere cu 0,9%, în timp ce populația rurală a înregistrat o creștere ușoară, de 0,04%.
Populația feminină a fost de 11,091 milioane, iar cea masculină de 10,555 milioane, ambele în scădere cu 0,5%. Procesul de îmbătrânire demografică a continuat, cu o scădere a ponderii persoanelor tinere și o creștere a celor vârstnici. Vârsta medie a fost de 43,2 ani, în creștere cu 0,4 ani față de 2025.
INS va publica datele despre populația după domiciliu la 1 ianuarie 2026, la nivel de localitate, în luna aprilie 2026.
