Evoluția prețurilor și riscurile economice pentru România, conform BNR
Presiuni dezinflaționiste tot mai evidente sunt așteptate în perspectivă mai îndepărtată din partea factorilor fundamentali, cu precădere din partea cererii agregate, pe fondul corecției bugetare inițiate în 2025 și continuate în acest an, cu implicații favorabile și asupra anticipațiilor inflaționiste, și de natură să conducă la ajustarea pe mai departe a deficitului de cont curent, se arată în comunicatul BNR.
Conform evaluărilor actuale, rata anuală a inflației se reduce ușor în luna iunie, iar în trimestrul III 2026 se așteaptă o scădere substanțială, așa cum s-a anticipat anterior, pe fondul epuizării efectelor directe ale eliminării plafonului la prețul energiei electrice și ale majorării cotelor de TVA și a accizelor.
Totuși, incertitudini mari rămân asociate, inclusiv în actuala situație politică internă, măsurilor potențial adoptate în viitor pentru continuarea consolidării bugetare dincolo de anul curent, conform Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE și procedurii de deficit excesiv, conform raportului Băncii Naționale.
Riscuri considerabile pentru perspectiva activității economice, implicit pentru evoluția pe termen mediu a inflației, sunt generate și de conflictul din Orientul Mijlociu și de șocul energetic global, având efecte potențiale asupra puterii de cumpărare și încrederii consumatorilor, dar și asupra activității și profiturilor firmelor, inclusiv prin afectarea dinamicii economiilor și inflației la nivel european/mondial și a percepției de risc față de regiune, cu impact asupra costurilor de finanțare.
În acest context, absorbția și utilizarea maximă a fondurilor europene, în special a celor aferente PNRR, sunt esențiale pentru contrabalansarea parțială a efectelor contracționiste ale consolidării bugetare și ale conflictului din Orientul Mijlociu, precum și pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice.
De asemenea, deciziile de politică monetară ale BCE și Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune sunt relevante.
Pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, Consiliul de administrație al BNR a decis, în ședința de astăzi, 8 iulie 2026, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an. De asemenea, s-a menținut rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an și rata dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an. Consiliul a decis și menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Deciziile Consiliului de administrație al BNR vizează asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, contribuind astfel la o creștere economică sustenabilă. Consiliul reiterează că, în contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale, inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potențialul de creștere pe termen lung, sunt esențiale pentru stabilitatea macroeconomică și întărirea capacității economiei românești de a face față evoluțiilor adverse.
BNR monitorizează atent evoluțiile mediului intern și internațional și este pregătită să utilizeze instrumentele disponibile pentru a îndeplini obiectivul fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu, în condiții de păstrare a stabilității financiare.
În ședința de astăzi, 8 iulie 2026, Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României a hotărât menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,50 la sută pe an, menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an, precum și menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Următoarea ședință a Consiliului de administrație al BNR dedicată politicii monetare va avea loc pe 10 august 2026.
