Digitalizarea fiscală va extinde controalele în domeniul salarizării
Companiile trebuie să acorde o atenție sporită aspectelor legate de salarizare, având în vedere că datele salariale nu vor rămâne mult timp în afara radarului autorităților fiscale, conform unei analize recente.
După implementarea sistemelor SAF-T, e-Factura și e-Transport, România se află într-o nouă etapă a conformării fiscale bazate pe date. „SAF-T, transmis prin Declarația informativă D406, e-Factura, e-Transport și schimbul tot mai amplu de informații între instituții au schimbat profund relația dintre contribuabili și administrația fiscală”, se menționează în analiza realizată de EY România.
Standard Audit File – Payroll (SAF-P) este un standard elaborat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) în aprilie 2010. Acesta are rolul de a standardiza extragerea datelor de salarizare din sistemele companiilor pentru a fi disponibile autorităților sau auditorilor.
În timp ce SAF-T se concentrează pe date contabile și fiscale, SAF-P se axează pe datele salariale, incluzând informații despre angajați, venituri, impozit pe venit, contribuții sociale și beneficii. Importanța acestei distincții este semnificativă, întrucât SAF-P abordează domenii sensibile care intersectează fiscalitatea, legislația muncii și politica de resurse umane.
La nivel internațional, SAF-P nu a fost adoptat la fel de rapid ca SAF-T și nu există o implementare națională oficială extinsă a acestuia. Totuși, România dispune de exemple locale care sugerează direcția. De exemplu, Declarația 112 colectează lunar date despre impozitul pe venit și contribuțiile sociale, iar REGES conține informații esențiale despre contractele de muncă.
Analiza subliniază că activitatea de salarizare nu reprezintă doar un calcul lunar. De fapt, în multe organizații, problema constă în utilizarea mai multor sisteme diferite pentru gestionarea activității de salarizare, ceea ce poate duce la discrepanțe vizibile atunci când datele sunt extrase standardizat.
Într-un scenariu de tip SAF-P, vulnerabilitățile ar putea apărea în zone precum codificarea beneficiilor sau corelarea absențelor cu salariul. De aceea, SAF-P nu trebuie să fie privit doar ca un fișier tehnic, ci ca o discuție despre guvernanța datelor de personal și salarizare.
Conform analizei, directorii financiari trebuie să integreze payroll-ul în agenda de control financiar și de risc, având în vedere că costurile salariale constituie o parte semnificativă din cheltuielile organizației. De asemenea, datele asociate au un impact direct asupra contabilității și fluxului de numerar.
Pentru managerii de taxe, SAF-P sugerează o dependență tot mai mare a taxelor salariale de calitatea datelor. Interpretarea corectă a legii va trebui să fie reflectată în coduri, reguli de sistem și documentație.
În concluzie, directorii de HR trebuie să fie conștienți că digitalizarea fiscală va afecta și domeniul resurselor umane. Datele de HR nu mai sunt doar administrative; ele devin esențiale pentru conformare și gestionarea riscurilor.
Chiar dacă România nu va adopta SAF-P sub această denumire, se va continua dezvoltarea unor raportări integrate în jurul sistemelor existente. Direcția este clară, iar autoritățile vor solicita mai multă transparență în zona salarizării.
